image

Anul acesta suprafaţa reală irigată, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare

Salt la sursă
Author:

agrimanet

– Stiri Agricole – Agrimanet

Adrian Oros: Anul acesta suprafaţa reală irigată, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare

Suprafaţa afectată de fenomene meteorologice adverse incepand cu 2015:

1,75 milioane hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei,
în 2016 – 1,185 milioane ha
411.383 ha în 2017
171.720 în 2019,

2020 peste 2,3 milioane de hectare

Adrian Oros, la audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, a declarat:

„Noi am declarat de fiecare dată doar suprafaţa reală udată, nu suprafaţa cumulată. Pentru anul trecut s-au declarat 780.000 hectare, când cu toţii ştiam şi mai ales specialiştii de la ANIF ştiau că au fost 278.000 de hectare raportate de trei ori. Anul acesta suprafaţa reală, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare, atât s-a putut, insuficient. Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigaţii. Atât s-a putut, totuşi mult mai mult decât până cum, pentru că s-au terminat unele investiţii făcute şi noi le-am continuat”.

„Noi am continuat toate investiţiile începute prin acel Program Naţional de Reabilitare. Media celor trei ani a fost de 170 de milioane de lei, atâţia bani s-au alocat. Anul acesta am alocat vreo 256 de milioane de lei, dar am mai suplimentat pentru că s-au făcut lucrări mai multe. A continuat şi programul „apă gratis” şi va continua”, a menţionat Adrian Oros.

Prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) vor fi alocate 6,5 miliarde de euro în infrastructura de gestionare a apei„Pentru că nu am vrut să ne atingem de banii din Programul Naţional Strategic (PNS) care sunt pentru plăţi directe şi pentru măsuri, vrem şi am atras într-un proiect de investiţii în infrastructura de gestionare a apei, pentru că aici nu discutăm doar de irigaţii, discutăm despre infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, care şi acestea sunt foarte importante şi nu au mai fost finanţate, pentru că nu au fost sume, lucrări de prevenire a deşertificării, extinderea sistemului naţional antigrindină. Toată această strategie am prins-o în Planul Naţional de Rezilienţă cu 6,5 miliarde de euro, tocmai pentru că nu am vrut şi nici nu cred că era posibil să luăm bani mulţi din Programul Naţional Strategic pentru această infrastructură”, a subliniat Adrian Oros.

Potrivit programului de guvernare, rezultatele preconizate a fi obţinute după implementarea măsurilor din strategia de gestionare a apei în agricultură vizează creşterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80% şi reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28%.

De asemenea, se doreşte reducerea tarifului/1.000 metri cubi de apă pompată şi eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice aferente canalelor de irigaţii, facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigaţii, creşterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigaţii, creşterea suprafeţei irigate deservită de infrastructura de irigaţii.

„România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură”, se arată în document.

AGERPRES
Articolul Anul acesta suprafaţa reală irigată, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare apare prima dată în Agrimanet.

decembrie 24, 2020