![](https://i0.wp.com/www.agrim.ro/wp-content/uploads/2019/04/logo-fundatia-read.png?ssl=1"){kind=logo}
RICINUL (Ricinus communis L.)
Ricinul este o plantă oleaginoasă, uleiul de ricin se utilizează în domeniul farmaceutic, cosmetic, în industria pielăriei, textilă, la fabricarea cauciucului sintetic, a linoleumului, răşinilor sintetice, vopselelor şi lacurilor, a cernelii tipografice şi pentru imprimante, a tuşurilor, la obţinerea fibrelor sintetice, a maselor plastice de bună calitate, în siderurgie, în industria pesticidelor etc. Se poate
Mai mult...Pregătirea pentru lucru a mașinilor de semânat plante prășitoare
Pentru pregatirea pentru lucru a masinilor de semănat plante praşitoare se vor urmari urmatoarele: – Verificarea transmisiei pentru antrenarea exhaustorului si – Verificarea etanşeităţilor la traseul de aspiraţie şi verificarea depresiunii; – Controlul fizic al discurilor, uniformitatea orificiilor şi adaptarea diametrului acestora cu dimensiunile seminţelor; – Verificarea sistemelor de antrenare a distribuitoarelor şi corectarea disfuncţionalităţilor;
Mai mult...Utilitatea cultivării anghinarei
Anghinarea (anghinar, anghinav, angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul Sfintei Marii) se cultivă pentru frunze (Cynarae folium), ce conţin: 0,2-0,3% cinarină (acidul 1,5-dicafeil-chinic) (Viorica Cucu, 1978), polifenoli, oxidaze, flavonozide (cinarozidă şi scolimozidă), principii amare azulenogene (ex. cinaropicrina), compuşi triterpenici, steroli, glicozidele A şi B, mucilagii, pectine, taninuri, aminoacizi, glucide, acizi organici, derivaţi triterpenici, enzime, săruri
Mai mult...Înființarea culturilor furajere în urgența I-a
Atât culturile furajere perene cum ar fi lucerna, trifoiul și altele cât și culturile anuale furajere se înființează multe dintre ele în prima urgență. Astfel, ne întâlnim cu o serie de particularități ale acestor culturi generate de tehnologia specifică și de condițiile de sol și climă care la desprimăvărare ridică multe probleme. Particularitățile rezidă în
Mai mult...Anghinarea (Cynara scolymus L.) o plantă cu multe utilizări
Anghinarea (anghinar, anghinav, angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul Sfintei Marii) se cultivă pentru frunze (Cynarae folium), ce conţin: 0,2-0,3% cinarină (acidul 1,5-dicafeil-chinic) (se formează în timpul infuzării frunzelor) (Viorica Cucu, 1978), polifenoli, oxidaze, flavonozide (cinarozidă şi scolimozidă), principii amare azulenogene (ex. cinaropicrina), compuşi triterpenici, steroli, glicozidele A şi B, mucilagii, pectine, taninuri, aminoacizi, glucide,
Mai mult...Deosebirea mugurilor vegetativi și a celor fructiferi la măr și păr
Primăvara devreme înseamnă pentru majoritatea pomicultorilor începutul sezonului de tăieri la pomi și arbuștii fructiferi. În acest articol vor fi prezentate pe scurt diferențele dintre mugurii vegetativi și cei fructiferi la cele două specii semințoase. Cunoașterea acestora și abilitatea de a-i deosebi reprezintă primii pași înspre a învăța modul corect de a efectua tăieri la
Mai mult...Repararea împrejmuirilor și efectuarea lucrărilor curente
În multe zone ale țării, pajiștile deosebit de valoroase folosite ca fânețe sunt împrejmuite. De asemenea, există suporți (garduri, capre etc.) de pe care se transportă în perioada de toamnă-iarnă fânul, astfel că se impun lucrări de reparații, întrucât în această perioadă administratorii pășunilor dispun de timpul necesar acestor activități. Totodată, în timpul în care
Mai mult...Utilitatea fitoterapeutică și aromatică a mătăciunei (Dracocephalum moldavica L.)
Mătăciunea este o “plantă proprie teritoriului dacic stăvilită, ca şi altele, de Prut şi Dunăre”. Ulterior s-a constat că această specie este răspândită şi în alte zone. Totuşi, în 1753, Linee o denumeşte “moldavica” recunoscându-i, prin aceasta, arealul tradiţional de cultură. Mătăciunea mai este cunoscută și sub numele de mătăcină, busuiocul stupilor, busuiocul mănăstiresc, bosioc
Mai mult...Utilitatea fitoterapeutică și aromatică a busuiocului
Busuiocul, cunoscut și ca basic, băsileac, borjolică, mejioran sau văsileac este bine cunoscută atât în folclorul, cât și în medicina populară românească. În lucrarea lor, Milică și colab., 2012, menționează că planta are proprietăți stimulant-digestive, bactericide, antifungice, spasmolitice, carminative, galactogoge, expectorante, antipiretice, febrifuge, diuretice, sedative și antiinflamatoare. Se folosește la tratarea unui șir lung de
Mai mult...HRIŞCA (Fagopyrum esculentum Moench.)
Hrişca (Fagopyrum esculentum Moench. sin. F. sagitatum Gilib.) face parte din familia Polygonaceae. Este originară din zona montană a Chinei şi Nepalului, unde este mult folosită şi azi. În Europa s-a extins la începutul sec. XIV, o dată cu invaziile turco-mongole, iar mai tîrziu a fost dusă de europeni în Canada, SUA, Argentina şi Brazilia.
Mai mult...