Anghinarea (anghinar, anghinav, angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul Sfintei Marii) se cultivă pentru frunze (Cynarae folium), ce conţin: 0,2-0,3% cinarină (acidul 1,5-dicafeil-chinic) (Viorica Cucu, 1978), polifenoli, oxidaze, flavonozide (cinarozidă şi scolimozidă), principii amare azulenogene (ex. cinaropicrina), compuşi triterpenici, steroli, glicozidele A şi B, mucilagii, pectine, taninuri, aminoacizi, glucide, acizi organici, derivaţi triterpenici, enzime, săruri
Mai mult...Anghinarea (anghinar, anghinav, angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul Sfintei Marii) se cultivă pentru frunze (Cynarae folium), ce conţin: 0,2-0,3% cinarină (acidul 1,5-dicafeil-chinic) (se formează în timpul infuzării frunzelor) (Viorica Cucu, 1978), polifenoli, oxidaze, flavonozide (cinarozidă şi scolimozidă), principii amare azulenogene (ex. cinaropicrina), compuşi triterpenici, steroli, glicozidele A şi B, mucilagii, pectine, taninuri, aminoacizi, glucide,
Mai mult...Mătăciunea este o “plantă proprie teritoriului dacic stăvilită, ca şi altele, de Prut şi Dunăre”. Ulterior s-a constat că această specie este răspândită şi în alte zone. Totuşi, în 1753, Linee o denumeşte “moldavica” recunoscându-i, prin aceasta, arealul tradiţional de cultură. Mătăciunea mai este cunoscută și sub numele de mătăcină, busuiocul stupilor, busuiocul mănăstiresc, bosioc
Mai mult...Busuiocul, cunoscut și ca basic, băsileac, borjolică, mejioran sau văsileac este bine cunoscută atât în folclorul, cât și în medicina populară românească. În lucrarea lor, Milică și colab., 2012, menționează că planta are proprietăți stimulant-digestive, bactericide, antifungice, spasmolitice, carminative, galactogoge, expectorante, antipiretice, febrifuge, diuretice, sedative și antiinflamatoare. Se folosește la tratarea unui șir lung de
Mai mult...Plantele aromatice sunt acele plante care acumulează în diferitele lor organe (frunze/lăstari, flori/inflorescențe, semințe/fructe sau chiar partea subterană), pe lângă alți compuși, uleiuri volatile. Uleiurile volatile, numite și uleiuri esențiale sau eterice, sunt produse în protoplasma celulară a plantelor ca metaboliţi secundari. Ele reprezintă amestecuri de zeci sau chiar sute de substanţe organice (aldehide, cetone,
Mai mult...Partea utilă a plantelor medicinale (scopul cultivării) se numeşte produs vegetal (p.v.) sau produs vegetal medicinal. În trecut era numit “drog”. Termenul e reglementat şi de Legea suplimentelor alimentare. P.v. are denumirea latinească a genului sau speciei plantei respective şi a organului recoltat, de exemplu: Belladonae radix, Melissae herba, Salviae folium, Altheae roseae flores, Chamomillae
Mai mult...