Fertilizarea în condițiile deficitului de apă din sol

Datele climatice promovate de ANM la nivelul țării în luna aprilie 2020 consemnează un deficit hidric avansat în soluri, cu manifestarea aproape generalizată a secetei pedologice și cu puține zone chiar limitate, în care se poate aprecia o aprovizionare momentan satisfăcătoare cu apă. Evident că se constată de la an la an că deficitul hidric în soluri se accentuează în condițiile în care temperaturile medii au crescut în ultimii 5-6 ani cu aproximativ 2 grade Celsius față de normala multianuală, iar precipitațiile căzute (tot multianual) au fost nesatisfăcătoare pentru culturi și nu au realimentat acviferul freatic. În acest context, schimbările climatice au impact puternic asupra productivității solurilor și culturilor agricole, iar mediul producției agricole devine din ce în ce mai riscant. Producțiile devin nesigure și incerte, iar solurile dobândesc o anumită vulnerabilitate. În orizontul superior, prelucrat al solului, se manifestă fenomene de dezagregare fizică și chimică, se pierd coloizii favorabili, se înmulțesc componentele granulometrice de nisip fin și praf, se degradează mediul de creștere și dezvoltare a culturilor.

Evident că deficitul hidric persistent din soluri se poate redresa doar prin măsuri investiționale de extindere a suprafețelor irigate în foarte multe zone din țară. Fertilizarea nu poate suplini efectele benefice ale apei asupra producției agricole și productivității solurilor, dar își poate propune în anumite condiții și limite o reducere a impactului deficitului de apă din soluri și o diminuare posibilă a sensibilității la secetă a culturilor. Care sunt măsurile și direcțiile în care fertilizarea devine eficientă în asemenea situații?

Seceta, sol uscat
  1. Este utilă promovarea unor sisteme de fertilizarea diferențiate și integrate, frecvent fracționate și etapizate după perioadele critice ale nutriției culturilor, dar și după rezerva momentană de apă din sol.
  2. Fertilizările trebuie să fie echilibrate nutritiv și moderate ca doze. Aplicările de bază este util să se bazeze pe complexe de tip NPK, NPK + S + Mg, în care complementaritatea elementelor susține creșteri vegetative echilibrate, bazate și pe creșteri concomitente ale sistemului radicular activ. Etapizat, aceste fertilizări la pregătirea patului germinativ trebuie susținute cu fertilizările la semănat (starter), bazate pe complexe NP, NP+, NPK, dar și microgranulate, care să asigure o răsărire bună cu valorificarea substratului nutritiv și a rezervei momentane de apă din sol.
  3. Aplicările faziale realizate pentru menținerea și creșterea producțiilor în condițiile unor rezerve mici sau minime de umiditate în sol, cu reducerea sensibilității culturilor la secetă, au la bază complexe de tip NP (cu N predominant) și, mai ales, sortimente de tip NPK (23-9-9 + Ca + Mg + B + Zn) (26-5-5) (24-4-4 + Ca + Mg + S) (25-5-10). Sortimentele menționate valorifică însușirea pozitivă a potasiului (K) de implicare în regimul hidric al plantelor și o valorificare mai bună a apei (tabelul anexat).
  4. Un rol efectiv pozitiv îl pot avea la aplicările faziale pe fondul NPK de bază și sursele fertilizante cu N (CAN, AN, uree), mai ales la o aplicare în avans sau după un aport de apă prin ploi sezoniere sau numai diurne. Se poate proceda la prășitoare pe aplicări localizate, dar nu la o distanță mai mică de 8-10 cm de rândul de semințe sau plante.
  5. Un rol eficient în aplicările faziale îl deține aplicarea fertilizanților lichizi cu N de tip UAN, care pot avea efecte similare sau chiar mai mari decât îngrășămintele solide granulate
Efectul fertilizării diferențiate la porumb – Tabelul anexă

(SCDA Livada, lot SCDA-USAMV-Azomureș, an 2017, temperatura medie anuală 12°C – față de 9°C normala, deficit precip. anual = 120 mm, uscare porumb din 25.07, recoltat 31.08)

Fertilizare – bază + fazial Producții t/ha Umiditate boabe (%)
Prod. redusă NP + CAN, AN, uree 5,5 19,8
Prod. medie NPK + CAN, AN; uree 6,9 21,5
Prod. maximă NPK + 26-5-5 7,4 21,6
Prod, maximă NPK + 23-9-9 + B + Zn 7,6 21,6

Fertilizarea echilibrată, cu complementaritate între elemente, susținută de aport suplimentar de K sau K+B+Zn diminuează parțial efectele secetei atmosferice și din sol, menține un conținut mai ridicat de apă în boabe și astfel temporizează coacerea.