• AGRIM USAMV Cluj-Napoca

Fertilizarea grâului la ieșirea din iarnă și fazial

Situația climatică a iernii 2020/2021, cu temperaturi mai ridicate și deficit al precipitațiilor (în lunile noiembrie, decembrie și ianuarie), aduce în actualitate și calendaristic mai în față (sfârșit de februarie-martie) intervențiile specifice de primăvară la cultura grâului.

Rezervele de apă din sol la adâncimile 0-25/25-50 cm sunt încă reduse, iar raportarea acestora prin diferența față de capacitatea de câmp și la coeficientul de ofilire, diferențiat pe zonele agricole ale țării, ridică necesitatea unor acțiuni în această etapă de a valorifica proviziile momentane de apă care în funcție de aportul pluvial pot conduce la situații critice, cu accentuarea deficitului hidric din sol. Prognoza ANM pentru martie prevede normalitate în regimul pluviometric, de aceea pot reveni în atenție pentru cerealele de toamnă măsurile de aprovizionare și aplicare a fertilizanților.

Starea de vegetație a grâului, ca și a altor cereale păioase de toamnă, la începutul lui februarie se prezintă la nivele diferite, de la răsărite, în curs de răsărire și înfrățite, așa cum calendarul însămânțărilor din toamnă, în legătură cu rezervele de apă din sol și cu eliberarea terenului, a permis adoptarea lucrărilor în sistem clasic sau no-tillage.

Fertilizarea în această situație diferențiată trebuie să asigure revenirea culturii la stări de vegetație normale cu densități productive și sigure, capabilitate în producții ridicate în condițiile date. În acest domeniu, se pot distinge următoarele activități și măsuri:

  1. Se urmărește inițial, anterior altor măsuri, să se corecteze prin ajustare pozitivă fertilizările din toamnă (de bază) în situația că nu întrunesc structura NP sau NPK (echilibrate). Aici se pretează aplicarea complexelor NP sau NPK (20-20-0, 27-13,5-0, 20-10-10) în doze nu mai mari de 150-200 kg s.c./ha pentru a avea certitudinea solubilizării cantității aplicate și efect bun de trasabilitate în sol spre sistemul radicular, valorificând astfel rezerva de apă momentană din sol.

  2. În funcție de starea de vegetație a culturii la momentul aplicării îngrășămintelor, se au în vedere celelalte măsuri diferențiate:

  • la culturile de grâu înfrățite echilibrat dezvoltate, cu prognoze favorabile producțiilor ridicate (după numărul de plante și frați) se pot dezvolta sisteme de fertilizare suplimentare eșalonate în două aplicări, în total 60-80 kg s.a./ha din complexele NP (27-13,5-0), NPK (20-10-10 și 25-5-10), dar și AN, uree, CAN (pentru solurile acide). Acest sistem, dacă este complex cu NP sau NPK, are în vedere, pe de o parte, prevenția pentru deficitul de apă, dar și un obiectiv privind calitatea producției de boabe

  • se pot aplica prin fertilizări fracționate și îngrășămintele simple cu N – AN, CAN, uree, tot eșalonat, dacă fertilizările de bază au fost raționale și complexe. Aici, dozele se opresc la 60-70 kg s.a./ha

  1. O atenție importantă trebuie acordată măsurilor de prevenție și celor curative pentru bolile foliare și ale spicului (făinare, fuzarioză, septorioze, rugini). Aici se pot conchide 2-3 tratamente, de preferat cu produse fitofarmaceutice, cu acțiune complexă multiplă față de agenții fitopatogeni.

  2. Fertilizarea foliară este valabilă, pe fondul celor de bază și aplicărilor faziale cu produsele cu conținut complex și se pot compatibiliza cu tratamentele fitosanitare.


Sistemele de fertilizare preconizate au în vedere interacțiuni pozitive cu starea culturală și fitosanitară a culturilor de cereale și nu în ultimul rând cu un regim hidric apropiat de normalitate.