Fundația READ (Fundația Resurse Eficiente și Agricultură Durabilă) a organizat un concurs pentru acordarea a patru burse de cercetare cu tema Studiul GES în agricultura românească - rolul tehnologiilor agricole sustenabile în reducerea acestora. Competiția a fost diseminată prin intermediul Platformei Agrim și s-a adresat tinerilor absolvenți ai studiilor de licență aflați la început de carieră, cu statutul de masterand. Bursele au fost acordate în urma derulării a două probe de concurs: eseu și interviu (susținute în primăvara anului 2021) și au constat în următoarele premii: Premiul I - în valoare de 5000 Euro și 3 mențiuni în valoare de 300 Euro. Scopul programului a fost de finanțare a unor activități de cercetare desfășurate pe teritoriul României (prin înființarea unui câmp experimental) și diseminarea rezultatelor obținute prin redactarea și publicarea unui articol științific care să prezinte principalele rezultate și concluzii obținute în urma cercetării.
Câștigători:
Premiul I – Ing. Tudor George Aostăcioaei (USAMV Iași)
Mențiuni: Mihaela Gheorghe (USAMV București), Mădălina Șerban (USAMV Cluj-Napoca) și Francisc Draginov (USAMV Timișoara).
Are 26 de ani și este absolvent al studiilor masterale Managementul și conservarea solurilor (2021) din cadrul Facultății de Agricultură, USAMV Iași. În prezent doctorand în cadrul aceleiași instituții care l-a format, Tudor George Aostăcioaei este câștigătorul Premiului I al competiției de burse de cercetare AGRIM, ediția 2021.
“Nu există viitor fără agricultură și nici agricultură fără viitor!” (Tudor George Aostăcioaei, 2022)
Î: Ce v-a motivat să participați la competiția de burse de cercetare finanțată de Fundația READ?
R: Participarea la competiția lansată de Fundația Resurse Eficiente și Agricultură Durabilă (READ) a constituit încă de la început o adevărată provocare, reprezentând o oportunitate de valorificare a interesului privind cercetarea în domeniul agriculturii, strâns legată de necesitatea contribuției privind amplul proces de colectare și analiză a datelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră în Agricultura Românească.
Î: Cum apreciați susținerea pentru derularea cercetărilor oferită prin această bursă?
R: Deși este de remarcat numărul redus al inițiativelor prin care tinerii cercetători din România să fie sprijiniți de către diferite companii sau fundații, acestea sunt pe deplin motivante și constructive, întrucât, implementarea unor astfel de cercetări poate contribui la dezvoltarea personală a acestora, la conturarea lor ca specialiști în cercetare sau în definirea viitoarei cariere. Din acest motiv, consider un bun prilej să adresez sincere mulțumiri întregii Fundații READ pentru sprijinul oferit, cât și pentru contribuția pe care a avut-o în conturarea carierei mele ca și cercetător specialist.
Î: Tema competiției de cercetare a fost Studiul GES în agricultura românească - rolul tehnologiilor agricole sustenabile în reducerea acestora. Cât de importantă considerați că este derularea de cercetări cu această temă în țara noastră?
R: În contextul actual, privind problematica schimbărilor climatice, legată de creșterea alarmantă a concentrațiilor atmosferice globale de gaze cu efect de seră din ultimele decenii (în principal dioxid de carbon, metan și protoxid de azot) și pe fondul alinierii României la efortul mondial de reducere a acestora, consider că este imperios necesară o cunoaștere mai bună a situației existente, în vederea unor reduceri viitoare ale emisiilor de GES și a implementării unor concepte (Sustainable Agriculture, Carbon Farming) sau tehnologii agricole sustenabile, care să contribuie la reducerea acestora.
Î: Care au fost obiectivele cercetării dumneavoastră, finanțate prin aceasta bursă?
R: Pe baza cercetărilor realizate până în prezent, conform cărora emisiile de gaze cu efect de seră sunt influențate, în principal, de sistemele de lucrare a solului, sisteme care modifică însușirile fizico - chimice ale acestuia, dar și pe baza cărora reducerea prelucrării solului poate să contribuie la scăderea emisiilor, scopul studiului a fost de a observa măsura în care cele două sisteme de lucrare a solului, no–tillage și convențional, influențează cantitatea de carbon stocată în sol.
Î: Cum apreciați că v-a ajutat obținerea acestui grant de cercetare (burse)? Cum intenționați să continuați cercetările?
R: Grantul de cercetare oferit de Fundația READ mi-a oferit oportunitatea să îmi dezvolt abilitățile de cercetător în agricultură, să înțeleg mai bine misiunea cercetării și, totodată, să cunosc provocările adresate acestui domeniu esențial, dinamic și fascinant al producției agricole. De asemenea, implementarea proiectului mi-a sporit interesul privind problematica abordată, astfel încât fundamentul studiilor doctorale va fi reprezentat de identificarea și implementarea unor tehnologii agricole care să contribuie la creșterea nivelului de decarbonizare.
Studiile privind evoluția însușirilor solului în timp sunt în continuă desfășurare, iar cele obținute până în prezent denotă potențialul pe care sistemele conservative îl dețin, existând posibilitatea stabilirii celor mai bune metode și mijloace de lucrare a solului, care să permită protejarea și conservarea acestuia, cât și reducerea gazelor cu efect de seră din sistemul de producție agricolă.
Î: În loc de încheiere, un mesaj pentru tinerii ingineri agronomi.
R: Tinerii ingineri agronomi trebuie să conștientizeze faptul că ei sunt cei care au șansa de a contribui la definirea moștenirii pe care o lăsăm generațiilor următoare, fiind motivați de potențialul ridicat al agriculturii și de premisa că nu există viitor fără agricultură și nici agricultură fără viitor.