• AGRIM

Utilitatea analizelor agrochimice de sol pentru anul agricol 2021/2022

Analizele agrochimice de sol au o valoare dovedită în studiul fertilității solului, precum și în utilizarea rațională a resurselor fertilizante și amendamentelor. La începutul anului agricol 2021/2022 producătorii de inputuri fertilizante așijderea utilizatorilor acestora sunt în situația de a analiza care poate fi specificul domeniului la ora actuală, astfel încât luarea deciziilor să aibă la bază principii care conduc la o utilizare optimă a îngrășămintelor și amendamentelor. De aceea se pot evidenția mai multe probleme și activități cu specific temporal sau cu tendințe de generalizare:

  1. Până la începutul anului 2021, în cel puțin șase ani anteriori, s-au manifestat tendințe de aridizare, cu fenomene de secetă pedologică și atmosferică, cu deficit de apă în sol, iar lipsa sistemelor de irigații a determinat o instabilitate a producțiilor și pagube pe măsură.

  2. Primăvara și începutul verii 2021 aduce modificări de temperatură și aport hidric din precipitații, dar nu la nivel optimal, concomitent cu unele fenomene meteorologice extreme și un început de iunie cu temperaturi caniculare. Toate aceste stări variate și variabile în timp pot conduce la fundamentarea reală a utilizării inputurilor tehnologice la o actualizare esențială.

  3. Aplicarea îngrășămintelor a purtat amprenta unei diversități mari determinate de fluctuațiile din piața îngrășămintelor ca sortimente și cu o mare variabilitate a costurilor de achiziții.

  4. Lipsesc în bună parte fundamentări teoretice și practice care pot armoniza cerințele sistemului sol-plantă față de inputurile fertilizante și contextul economic și de rentabilitate a măsurilor. Analizele de sol care în bună parte au fost neglijate fac parte integrantă a măsurilor care își pot aduce o eficiență importantă.



  • Pentru începutul anului agricol 2021-2022, se detașează unele activități care se demarează imediat după recoltarea cerealelor păioase de toamnă și a rapiței:

  • Încorporarea resturilor vegetale de la păioase și rapiță, îmbunătățite cu aport de N sau NP (prin 120-150 l UAN sau 120-150 kg AN sau 120-150 NP 27-13,5-0/ha) pentru un ritm mai alert al descompunerii și de realizare a unui humus de calitate, fiind importante apoi activități analitice de sol cu caracter tradițional (pH, humus, IN, P, K) pentru dimensionarea dozelor fertilizărilor de bază de tip NP, NP+ sau NPK și NPK+ pentru culturile postmergătoare.

  • Pentru culturile ce se însămânțează în toamnă – grâu, orz, rapiță – după premergătoarele din prășitoarele de primăvară actuale se realizează analizele de bază tot în structură pH, humus, IN, P, K, iar la desprimăvărare pentru fertilizările fazele (de regulă eșalonate în două epoci) se utilizează ca protocol analitic determinările de N-mineral (nitric + amoniacal) pentru o dozare corectă a aplicării de N sau NP sau NPK (ca intervenții suplimentare).

  • Pentru culturile primăvară (prășitoare) se are în vedere un protocol analitic cadru (pH, humus, IN, P, K), dar și diversificat după cerințele nutritive ale culturilor de primăvară (unele dintre acestea mai exigente în privința elementelor S, Ca, Mg și chiar a unor microelemente – B, Zn, Mo, de aceea, în setul de analize se pot introduce și cele specifice acestor elemente și astfel se fundamentează oportunitatea și dozele de aplicat). Aici se au în vedere în special în afara analizelor NPK și cele de Ca, Mg, B pentru sfecla de zahar, a S, Ca, Mg, B, Zn pentru floarea soarelui și a Zn pentru porumb.

  • Pentru culturile horticole:

  • În spațiile protejate protocolul analitic la sol trebuie să includă pentru fiecare ciclu de producție analizele tradiționale de pH, materie organică (MO), N, P, K, Mg, toate în forme minerale hidrosolubile și un control riguros periodic asupra conținutului de săruri solubile (CTSS) și Na adsorbit (cu PSA), în vederea pe de o parte a optimizării agrochimice a solului de seră și a controlului efectelor sărurilor solubile (cu precădere din apele freatice utilizate la irigare sau a excesului fertilizant). În același ritm se impune un control permanent al apei de irigare în vederea prevenirii salinizării secundare, mai ales că tendințe de aridizare accentuează acest fenomen, cu efecte de acumulare de săruri în compoziții specifice în volumul edafic explorat de rădăcini.

  • În plantațiile pomicole și viticole, protocolul analitic se poate pune în aplicare imediat după recoltarea fructelor și strugurilor prin recoltarea probelor de sol pe două adâncimi (0-20 sau 0-30 cm) și 20-40 sau 30-60 cm (date și de adâncimile de desfundare a terenurilor). La aceste specii se includ analizele de pH, humus, IN, P, K, pentru fertilizările de bază, dar și de N-mineral (nitric + amoniacal) pentru intervențiile faziale de N (sau NP, NPK). Nu sunt excluse analizele de carbonați (total și activ) și unele elemente secundare și microelemente, pentru monitorizarea acestora în sistemul sol-plantă și aplicare cu caracter preventiv și curativ la unele dereglări de nutriție.

  • Pentru amendarea solurilor:

  • Acide: se determină esențial pH-ul, saturația în baze (V%), Al-mobil, Ah, pentru luarea deciziilor de amendare și stabilirea dozelor de amendamente

  • Solurile alcalice și salinizate: se includ determinările de pH, PSA, Na-schimbabil, tot pentru stabilirea oportunității măsurilor și a dozelor aplicabile.


Utilizarea analizelor de sol în practica amendării și fertilizării:

Se cunosc variate căi de utilizare a analizelor agrochimice în practica agricolă:


  • Pentru amendare se au în vedere la solurile acide încadrarea acestora în oportunitatea acestei măsuri după pH < 5,8 și V% < 75, cu Al-fitotoxic, iar mărimea dozelor de amendamente calcaroase (DAC) se stabilește după Ah și PNA sau Sb, V% și PNA (al amendamentului); la solurile saline alcalice, după pH > 8,4 și PSA > 10-15%, iar mărimea dozelor după Na-schimbabil, PSA și procent de CaSO4 al amendamentului.

  • Pentru fertilizare se au în vedere următoarele acțiuni specifice:

- Se încadrează solurile pe clase de aprovizionare cu NPK (de la slab, mediu, bine și foarte bine aprovizionat).

- Se calculează dozele de NPK după mai multe metode (consacrate) care stabilesc necesarul de nutrienți (NPK) al culturii respective și capacitatea solului de a asigura cota parte din acest necesar.

- În esență se realizează un bilanț al elementelor, iar dozele NPK în final se ajustează după coeficienții de utilizare ai s.a. din sortimentul fertilizant și respectiv din sol.

- La culturile legumicole din spațiile protejate, dozele de îngrășăminte (N, P, K, Mg) sunt rezultatul diferenței dintre conținutul optim (CO) de elemente și conținutul efectiv (CE) al acestora rezultat din analize.


Sinteza categoriilor analizelor de sol include:

  • Obligatorii (sau de serie mare), unde se încadrează cele de N, P, K și de humus (pentru IN)

  • Ocazionale (sau de serie mică), cele de S, Ca, Mg, microelemente sau altele utile aprofundărilor în evoluția fertilității și a stabilirii unor cauze ale dereglărilor de nutriție (insuficiențe sau excese)

Analizele pentru sol sunt atribuite pentru execuție unităților OSPA de la județe, dar și ICPA-ului și laboratoarelor de analiză din universitățile agronomice, condiționate fiind de nivelul de acreditare. Aceste analize pot fi curente, deci anuale, dar și ciclice, repetate la un număr de ani, ceea ce permite o caracterizare a fertilității cu modificările esențiale pe termen durabil.