(note bibliografice)
I. Presiuni asupra productivităţii solurilor:
Degradarea fertilităţii prin activităţi antropice;
Schimbări climatice la nivel global;
Criza apei;
Creşterea masivă a populaţiei;
(1804 – I miliard de locuitori; 1927 – al II lea miliard; 1960 – al III – lea; 2011 – erau 7 miliarde; prognoza 2050 – 9 miliarde).
II. Vizionari:
Norman Borlaug, promotorul „Revoluţiei verzi” – (Premiul Nobel, 1994), „Lumea va fi condamnată, nu la otrăvire cum spun unii, ci la foamete şi haos social” (Cuvânt la Congresul Mondial de Ştiinţa Solului, Mexic, 1994).
Lester Brown, 2015, propune „Mobilizare generală” – pentru un mediu sănătos, care să contribuie la înlăturarea sărăciei, a foametei, la un viitor sustenabil al generaţiilor ce urmează, ca necesitate şi prioritate absolută a prezentului. (pentru că a apărut deja noua geopolitică – a deficitului de hrană); (Conferinţa UE, Paris, 2015).
Alte idei vizionare:
Pământul este limitat ca întindere, suprafeţele agricole se reduc an de an, fertilitatea se degradează substanţial;
Se propun schimbări drastice de concepţii, pentru menţinerea şi creşterea fertilităţii solurilor şi creşterea producţiilor la unitatea de suprafaţă;
Sustenabilitatea sistemelor se leagă condiţional de fertilitatea solurilor şi se implementează prin sisteme de agricultură în mare diversitate dar constantă eficienţă.
III. În România:
Se promovează constant dar eronat „Mitul liniştitor de pământ fertil”, fără fundamentarea deplină a măsurilor ce promovează fertilitatea şi limitează degradarea.
În România:
Soluri cu fertiltate bună şi foarte bună – 28%;
Soluri cu fertiltate moderată – 22%;
Soluri cu fertiltate scăzută – 50%.
Nu avem răspunsuri şi realizări la:
De ce nu amendăm solurile acide şi sărăturate?
De ce aplicăm a 6-a – a 8-a parte din necesarul de fertilizanţi? (Ne comparăm cu Olanda? În 1985 - aplica 313kg s.a./ha N, în 2003 – 173kg s.a. N) (Sau cu Norvegia? – 1985 – 2003 – 50-100kg s.a./ha N în medie);
De ce nu protejăm conţinutul de humus, prin resturi vegetale şi asolamente?
De ce nu aplicăm constant măsuri antierozionale?
De ce nu cultivăm biodiversitatea prin rotaţii, asolamente?
Etc., etc.
În schimb am generalizat
„Măsuri alarmante”, chiar „constrângeri” pentru mediu şi fertilitate;
Înlocuirea pădurilor prin degradarea mediului;
Agricultură, în multe alternative, cu efecte contrare fertilităţii;
Nu irigăm la nivelul necesarului;
Nu controlăm problemele reale ale mediului ci pe cele false.
Obiective de cercetare, imediate şi pe termen lung:
Definirea obiectivelor reale ale fertilităţii – ca bază a sistemelor sustenabile;
Managementul fertilităţii pe termen durabil, sustenabil:
Balanţa SOM, nutrienţilor şi humusului din sol;
Consumul de fertilizanţi, necesar, tendinţe, prognoze în fertilitate;
Eficienţa măsurilor din managementul aplicat.
Fertilitatea solului – potenţialul producţiilor;
Paradigme schimbabile în agricultură (perspective manageriale).
Din experienţele ELDI:
(cerinţe, sustenabilitate)
România:
Acidifierea solului (fertilizare NP, NPK), controlul dozelor N/interacţiuni; (P)·(K)·(NPK; NPK+);
reducerea C-organic/managementul SOM, cu răspuns; fertilizarea organică, organo-minerală, rotaţii, sechestrare C;
Management/balanţă humus/nitraţi;
Biodiversitate, asolamente, rotaţia.
Măsuri: pentru fiecare presiune – constrângere de sistemul mediu.
Suedia:
ELDI: 11 locaţii, cu 35 experienţe – (20-50 ani)
Obiective:
Îmbogăţirea solului în P (din '36-'41);
Amendarea solurilor acide (din '53-'57);
FRAME 56 – Exp. MO; (promovare prioritară a fertilizării organice)
MO; amendare + PK; NPK (după '53-'57).
Selectarea rezultatelor:
Fertilizarea cu P, extensivă după 1950;
Cu 35-40kg P/ha, modificări esenţiale (apoi, mobilizare după optimizare);
Fertilizarea organică, rotaţii cu inputuri de C-organic, mineralizarea şi descompunerea MO, previne declinul de C. Rol asolamente cu leguminoase amelioratoare (trifoi, etc.).
Rezultate: 2,7 mil. ha Grâu = 6,1t/ha; orz = 4,3t/ha; cartof = 27t/ha; sf. zahăr = 48t/ha.
Fertilizare: (mii t) (la 2,7 mil. ha):
Pentru agricultura sustenabilă:
Ghid de aplicare a MO (evaluarea efectelor resturilor vegetale);
Permanent fertilizare cu balanţa nutrienţilor;
Elaborarea ciclurilor nutrienţilor la fermele ecologice;
Validarea modelelor dinamice;
Utilizarea şi testarea metodelor de analiză.
Concluzii: Suedia, cu priorităţi: amendare, P şi organice, după 1991/1992 fertilizarea la nivel naţional este: 76-80kg N, 8-12kg P2O5, 16-18kg K2O.
Cu priorităţile de mai sus, utilizează raţional acumulările multianuale ale elementelor.
Norvegia
Principii: - în fertilitate/fertilizare/sustenabilitate:
Imputuri cu dependenţă apropiată de outputuri;
Redefinirea fertilităţii – cu schimbarea paradigmelor în agricultură;
Prezent: - impact scăzut asupra mediului;
Agregarea condiţiilor fizice, chimice, biologice ce definesc fertilitatea;
Fertilizare: - monitorizare: cantitate/nr./raport elemente; cantitate şi calitate MO; capacitate de stocare a elementelor nutritive; structura solului; rezerve/dinamică apă în sol;
Controlul şi atenuarea excesului de N (control faţă de rezerve şi necesar).
Sustenabilitate:
Fertilitatea şi factorii de producţie:
Factori constanţi (cu variabilitate pe termen lung), semiconstanţi: MO, C-org.; C/N; drenaj;
Factori cu variabilitate medie (1-5ani); P-mobil; pH;
Factori cu variabilitate pe termen scurt (< 1an): pH; K-mobil; funcţiile argilei;
Factori cu variabilitate extrem de scurtă (<< 1an): nitraţi, sulfaţi, apă.
Deci:
Factori controlabili şi diferit controlabili;
Delimitarea factorilor determinanţi ai producţiei.
În practica sustenabilităţii:
Paradigma actuală în agricultură:
Respectarea principiilor de redefinire a fertilităţii;
Controlul, evaluarea efectului factorilor în:
Cantitatea producţiei (t/ha);
Calitatea producţiei (prin indicatori specifici);
Impactul asupra mediului (suprafeţe poluate, definirea poluanţilor);
Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă;
Alte aspecte multifuncţionale.
Tematici abordabile (Fertilitate/Sustenabilitate):
(pentru România)
Solul – garantul dezvoltării sustenabile şi al siguranţei alimentare;
Problemele fertilităţii solului în România;
Balanţa nutrienţilor şi modificările fertilităţii solurilor din România;
Căi, metode, mijloace de modelare a conţinutului de humus;
Dinamica indicatorilor agrochimici ai fertilităţii solului în România (consum fertilizanţi, tendinţe în fertilitate/fertilizare, eficienţa fertilizării în România);
Sisteme fundamentale ale agriculturii sustenabile.