Utilitatea actuală a analizelor de sol

În mod rațional, pentru exploatațiile agricole, caracterizarea solurilor și aplicarea eficientă a cunoștințelor domeniului se delimitează și recomandă curent prin cel puțin două categorii de studii și cercetări de sol:

1. Studii pedologice cu caracterizarea și încadrarea solurilor în clase și unități taxonomice, cu indicatori fizici, chimici și de bonitare, utilizați pentru stabilirea pretabilității și potențialului productiv agricol.

2. Studii agrochimice ce conțin caracterizări ale indicatorilor de fertilitate, nominalizați în valorile reacției, a aprovizionării cu materie organică și elemente nutritive, utilizate în controlul, monitorizarea, protecția fertilității, în scop productiv agricol.

În ultimul deceniu, mai stringent ca cerință, studiile sau cartările solurilor se impun întrucât au devenit actuale pentru practica agricolă în contextul modificării unor factori determinanți ai producției agricole. Se pot detașa aici unele condiții și rezultate care dau informații apreciabile asupra evoluției solurilor, sub influența unor tehnologii de lungă durată sau cele care sunt relevante ca impact al schimbărilor climatice:

1. Rezultatele experiențelor de lungă durată cu îngrășăminte și sinteze pe 60 de ani de la aplicare evidențiază modificări esențiale:

   1. Tehnologiile de fertilizare exclusiv minerală conduc pe termen lung la reducerea rezervelor de C-organic și humus ca rezultat al potențării mineralizării componentelor humice. Fertilizarea organominerală poate contribui la stabilizarea conținutului de humus cu un anumit echilibru în economia mineralizării versus humificării.

   2. În alternativele tehnologice esențiale mai sus menționate au loc modificări sistematice ale pH-ului (reacției) – cele minerale conduc la acidifieri pregnante, iar cele organice și organominerale la stabilizarea reacției.

   3. Acumularea la fertilizările de durată a principalelor elemente nutritive (N, P, K) determină unele modificări ale acumulării acestora, cu efect cantitativ, dar și intercondițional în sol, esențiale între macroelemente primare și secundare, dar și cu unele microelemente.

Din acest punct de vedere, studiul sau cartarea agrochimică este în măsură să monitorizeze efectele nutritive ale acumulărilor și să prevină dereglările posibile.

2. Efectul încălzirii globale. Studiul agrochimic aplicat acestor condiții evidențiază efectele determinate la nivelul solului și stărilor fizice și chimice datorate deficitului hidric în sol și pe profil, cât și excedentului termic în sol și la nivelul atmosferei.

   În acest caz, complexitatea studiului asupra solului trebuie să asigure interpretări ale pretabilității unor tehnologii aplicate, precum și caracterizarea condițiilor de nutriție ce includ adaptarea genotipurilor și reducerea efectelor secetei. În condițiile date se poate conchide că un studiu aplicabil relevant de sol trebuie să cuprindă un protocol analitic complex și adaptat condițiilor date:

   1. Analizele de pH în apă sau extract salin trebuie să evidențieze modificările acestui indicator la efectul deficitului hidric și al temperaturilor excesive la sol și atmosferă, precum și posibilitățile culturilor – asolamentelor la amplasamente și răspuns eficient la adaptarea în timp și spațiu.

   2. Analizele de C-organic și humus cu demers special spre domeniul efectului pregnant de reducere a MOS și COS ca urmare a mediului predominant oxidativ pentru mineralizare.

   3. Analizele de N-mineral, P-mobil și K în forme schimbabile și neschimbabile care pot controla și caracteriza nivelul disponibil și productive pentru culturi, formele mobile ale acestora, cele neschimbabile, precum și cota-parte remanentă în asolament. Interpretarea eficientă aici poate asigura o fertilizare rațională și cu caracter economic.

   4. Alte analize secundare: - S-solubil, Ca, Mg, Zn ș.a. în regim alterat și redefinit în condițiile în care elementele esențiale aplicate N, P, K au regim principial controlat și determinat de condițiile fertilizărilor anuale.

   5. În protocolul analitic mineral se atașează analizele granulometrice care pot asigura o interpretare menționată în legătură cu textura solului și structuri modificate rezultate din influențele decisive ale secetei asupra mediului nutritiv.

Studiile de sol, pentru condițiile modificate, prin efectele încălzirii globale, trebuie să conțină determinări majore de sol care să permită modelări ale indicilor de fertilitate și să asigure măsuri care pot conduce la o pretabilitate a sistemelor agricole în condițiile de sol modificate.