Tehnologiile agricole impun, pentru efectul agronomic și economic, o valorificare superioară a fertilității solurilor pe măsura realizării optimizării interacțiunilor complexe în mediul sol-plantă. Cerințele modelării agrochimice din experiențele de lungă durată Utilizarea de lungă durată a îngrășămintelor, pe măsura creșterii și acumulării dozelor și a timpului de efect al acestora, modifică esențial productivitatea și calitatea solului: Modificarea esențială este reținută p

Noțiunea de sistem, apărută inițial în fizică, s-a transferat și adaptat în multitudinea ramurilor biologiei, inclusiv în agricultură. Inițial, teoria sistemelor (L. von Bertalamffy, 1952) deține un postulat cu enunțul că “universal este organizat în sisteme și ansambluri de elemente ce se află în interacțiune”, iar agricultura oferă, prin sferele sale complexe, un domeniu aplicabil al acestei teorii. De aceea, în acest domeniu regăsim termenii de sistem agricol, ecosistem, s

În mod rațional, pentru exploatațiile agricole, caracterizarea solurilor și aplicarea eficientă a cunoștințelor domeniului se delimitează și recomandă curent prin cel puțin două categorii de studii și cercetări de sol: Studii pedologice cu caracterizarea și încadrarea solurilor în clase și unități taxonomice, cu indicatori fizici, chimici și de bonitare, utilizați pentru stabilirea pretabilității și potențialului productiv agricol. Studii agrochimice ce conțin caracterizări

Principii și generalități, aplicabilitate. Orientarea actuală a producției și productivității în agricultură se remarcă principial în mai...

Modelul climatic  rezultat după parcursul precedentului an agricol dovedește o confruntare evidentă cu fenomene climatice în schimbare,...