Fertilizarea culturilor de primăvară (III): porumbul boabe

Pentru productivitatea ridicată și randamentele mari, porumbul a ocupat cea mai mare suprafață agricolă cultivată din țara noastră. În ultimii doi ani, datorită efectelor încălzirii globale, cu secetă pedologică, temperaturi în atmosferă și la sol ridicate (în perioadele caniculare), s-a manifestat o rezervă și reținere în sectorul agricol care a determinat stagnarea extinderii suprafețelor cultivate cu porumb și chiar o reducere, mai cu seamă în ultimul an agricol.

Sigur, cultura de porumb și producția de boabe rămâne importantă economic, cu utilizare însemnată în nutriția umană și furajarea animalelor. De asemenea, rămâne o materie primă esențială în unele industrii.

Cerințele față de sol și nutriție:

Plasticitatea ecologică bună a condus la zonarea hibrizilor după lungimea perioadei de vegetație și condițiile climatice ale zonei. Sistemul radicular profund a adaptat cultura porumbului la areale ecologice mari. Preferă soluri cu textură medie, structurate și drenate, cu reacție slab acidă-neutră-slab alcalină (cu pH 6,2-7,5), chiar și în afara acestor limite. Preferă o aprovizionare bună în elemente nutritive și apă.

Necesarul de elemente fertilizante:

Cultura de porumb are un necesar important de nutrienți esențiali (N, P, K, Ca, Mg, S) și poate fi sensibil la insuficiența de Zn, datorită necesarului ridicat în acest microelement al porumbului (comparativ cu alte plante), dar și pe baza efectului aplicării acestuia (Zn) sau a combinației (Zn+B) pe fond NPK.

Porumbul prelevează din sol cantități însemnate de elemente de nutriție, conform consumului specific (Cs – kg/t producție): 28N, 18 P, 30 K, 12 CaO, 4 MgO, 3 S-solubil.

Perioadele critice ale nutriției porumbului:

• De la răsărire la 6-8 frunze;

• Consum maxim – de la mătăsire la umplerea bobului, cunoscut fiind că până la mijlocul lunii august (la nivel de 70% din s.u.), consumurile realizate sunt – 85% N, 75% P, 95-100% K, din consumul total.

Sisteme de fertilizare diferențiate și integrate (în kg s.a./ha):

• Fertilizare de bază: 60-80 N; 50-60 P; 80 K; 40 S, din sortimentele NP + Mg + S, NPK + Mg + S; NP + Zn; NPK.

• Fertilizare la semănat (starter): 30-40 N; 15-20 P; 15-20 K, din sortimentele NP; CAN; AN; NPK ș.a.

• Fertilizare fazială: 60-70 N; 30-40 P; 30-40 K; 20-30 S, din sortimentele NP + Mg + S; NP + Zn; NP.

Sistemele de fertilizare propuse au la bază doze ridicate și echilibrate de NPK, cu valorificarea interacțiunilor și potențare reciprocă, inclusiv cu elementele secundare și microelemente. Aplicarea fracționată (la bază, starter, fazial) asigură efect și eficiență dozelor prevăzute.

Sistemele de fertilizare NPK + Mg + S + microelemente impun un optim și al factorilor de vegetație (apă + combatere buruieni) și genotipuri valoroase (hibrizi productivi).