În condițiile acestui început de an, următor celui de-al doilea an călduros (2020) din ultimele două-trei decenii, se dovedesc întrunite tot caracteristici climatice speciale, ceea ce impune în tehnologiile agricole abordări diferențiate adaptate efectelor încălzirii globale. După anii ’80, aceste efecte inițial atipice au devenit cu manifestări multianuale în aceeași consecvență de încălzire și chiar în ultimii ani cu efecte de aridizare – temperaturi medii cu 1-2-2,5 grade Celsius peste caracteristicile multianuale ale zonelor agricole din țara noastră, deficit de apă în sol în alternative irecuperabile și de aici risc și instabilitate a producției vegetale. În “noua logică” de natură climatică, de care vorbesc specialiștii climatologi, se prognozează după acest început de an nou tot călduros că și 2021 va fi un an special (ca și precedentul), cu valori climatice determinante de episoade și perioade care trebuie luate în seamă.
Ce poate fi special și diferențiat în gestionarea fertilizării culturilor de toamnă (grâu, rapiță) deja răsărite și în anumite faze și stări de vegetație? Pentru cele două culturi se apreciază ca aproape identice următoarele:
Este utilă intervenția fertilizantă care să conducă încheierea înfrățitului la grâu și formarea rozetelor la rapiță, astfel încât vegetația să realizeze în primăvară o acoperire și protecție a suprafeței pentru a diminua cât mai mult evapotranspirația și pierderile de apă din sol.
Gestionarea fertilizării la și după aceste fenofaze se face secvențial și eșalonat în timp cu sortimente ce rămân mai mult timp la dispoziția plantelor, fără pierderi notabile cum sunt cele de tip NP (27-13,5-0, 20-20-0, 18-18 + Mg + S), NPK (20-10-10) la grâu și NP (27-13,5-0), NPK (25-5-10, 16-16-8, 20-10-10) și CAN la rapiță.
Intervențiile faziale suplimentare la aceste culturi nu trebuie să fie excesive ca doză de N, pentru că surplusul acestuia, în primul rând la rapiță determină pierderi dacă în perioada de iarnă rămasă intervin episoade reci și foarte reci cu înghețuri târzii.
La grâu se poate diferenția fertilizarea și cu o ultimă epocă, cu obiective calitative prin AN sau uree.
În condițiile persistenței unor perioade călduroase în primăvară-vară, uneori lipsite de precipitații, fracționările faziale se pot aplica în legătură și cu eventualele ploi ocazionale ce pot mări efectul fertilizanților.
Nu trebuie omisă introducerea K în fertilizare, în cea de bază în primul rând, apoi fazial, prioritar la rapiță, dar valabil și pentru grâu, întrucât acest element are efecte pozitive în regimul hidric al culturilor (NPK 25-5-10, 16-16-8, 20-10-10).
În legătură cu dozele aplicate, dacă fertilizarea de bază a fost normală, în cele suplimentare se poate merge cu doze de 60-70 kg s.a. N/ha (echilibrat cu K și P), iar depășirea este posibilă numai la un regim hidric normal sau apropiat stărilor de aprovizionare bună și pe fondul unei fertilizări de bază optimale.